#DobrogeaDigitală: „Mama Doina” împlineşte astăzi 82 de ani


Doina Baier s-a născut pe 20 ianuarie 1938 şi a fost, timp de 22 de ani, sufleor la cele trei teatre constănţene care au încercat să reziste cultural, în ciuda dificilei perioade din anii regimului comunist: Teatrul Liric, Teatrul Dramatic şi Teatrul „Fantasio”.





Ea se află printre personalităţile omagiate cu prilejul evenimentului de ţinută organizat în urmă cu doi ani de ZIUA de Constanţa - Incredibila memorie a teatrului constănţean“.


În 2018, Doinei Baier, cea care a servit cu profesionalism, discreţie şi implicare teatrul constănţean, i s-a conferit medalia „Jean Ionescu” şi placheta #RespectTeatru, în semn de recunoştinţă pentru întreaga activitate.

În cartea sa Dulcea povară“, tipărită cu sprijinul cotidianului ZIUA de Constanţa şi disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, Jean Badea îi creionează un portret memorabil, făcând un istoric al parcursului profesional al celui mai longeviv sufleor constănţean:
 

„Într-o carte despre «oştirea» scenei nu poate lipsi sufleorul. Mai mult de un secol, locul lui a fost într-o «cuşcă» de unde urmărea spectacolul şi intervenea cu silabe şuierate, şoptite, dulcege sau dure, când actorul sau actriţa avea o pană de memorie. În ultimii ani, «cuşca» a dispărut, de parcă ar fi deranjat cine ştie ce regizor sau scenograf, iar sufleorul este prezent la repetiţii, contribuind la «fixarea» textului, iar la reprezentaţii îşi face simţită prezenţa din apropierea arlechinului, unde, nevăzut, necunoscut, rămâne «răul necesar» al spectacolului. Cunoscând toate rolurile şi mişcarea scenică, în cazuri extreme (cum ar fi absenţa unui actor), sufleorul este aruncat în arenă. Uneori, «leii», simţind mirosul sângelui, se năpustesc asupra prăzii, gata s-o sfâşie, în amintirea unor trecute întâmplări, când sufleorul a întârziat replica salvatoare. De cele mai multe ori este însă înconjurat cu prietenie de maeştrii scenei, care ştiu că în fiecare sufleor boleşte un actor nesăvârşit.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


 

Doina a devenit sufleor după o consistentă activitate în Ansamblul folcloric «Maramureşul» din Baia Mare (1963-1965) şi în corul Teatrului Liric din Constanţa (1965-1978). Clujeanca aflase de un concurs pentru corişti la Liricul constănţean şi, îndrăgostită de operă, a traversat ţara şi s-a stabilit pentru restul vieţii la mal de mare, unde l-a adus şi pe domnul Baier, pentru a fi doi pe aceeaşi corabie. A cântat partiturile ansamblului coral în 27 de opere şi operete în care a fost îndrumată vocal de maestrul Cobasnian şi regizoral de Gheorghe Bărbulescu, Ion Drugan, Carmen Dobrescu ş.a. Câte stagiuni artistice (13), tot atâtea bucurii la întâlnirea cu muzica superbă din Rigoletto, Boema, Madama Butterfly, Carmen, Traviata, Trubadurul sau My Fair Lady, Dragoste de ţigan, Soarele Londrei, Cântăreţul mexican, Prinţesa circului ş.a. Doina a rămas sub vraja partiturilor corale semnate de Verdi, Puccini sau Strauss cât timp i-a îngăduit sănătatea.
A părăsit mişcarea din raza reflectoarelor, dar a rămas în teatru, undeva la limita dintre scenă şi culise, cu libretul în braţe şi muzica în suflet. Avea privilegiul, faţă de orice nou-venit în funcţia de sufleor, de a cunoaşte opera sau opereta din repertoriu în toată profunzimea ei. S-a întâmplat ca Doina Baier să fie sufleor în trei teatre constănţene: Liric (şase ani), Dramatic (şapte ani) până la pensionare, în 1991, şi «Fantasio» (nouă ani), după pensionare.
 
În toate colectivele a fost îndrăgită, a «contractat» prietenii, nu doar cu vedetele, ci şi cu debutanţii, pentru care deţinea harul încurajării, al vindecării de tracul paralizant. Era «mama Doina» pentru multe suflete rănite ... Acum o vreme, s-a retras în lumea amintirilor adunate în trei teatre şi un ansamblu folcloric şi, ori de câte ori are posibilitatea, îşi reîntâlneşte foştii colegi la spectacolele de premieră”.

 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanţa


Citeşte şi: 

#RespectTeatru: Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru sufleurul Doina Baier (galerie foto)

#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

573
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1177
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1469
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1446
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1417
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1184
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1234
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1128
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1072
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1291
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1360
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2039
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1577
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1713
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1264
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1345
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1045
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1212
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1205
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1614